Pentru multi parinti ramane o dilema daca este
bun jocul copilului in timpul mesei, aceasta aduce dupa sine tot felul de
temeri. Oare copilul meu va ramane cu acest obicei nepotrivit pentru multa
vreme? Oare nu este o incalcare a bunelor maniere? Si
acestea sunt doar doua dintre temerile multora dintre noi.
Fetita mea a inceput diversificarea la varsta
de 5 luni, asa cum ne-a recomandat pediatrul, de la prima masa si pana acum,
atentia ei in timpul meselor a suferit nenumarate schimbari. Primele mese au
fost cele mai linistite si conforme codului bunelor maniere, dar sa ne gandim
de ce... in primul rand, era ceva nou pentru ea, era prea mica sa stea in sezut
atat de sigur incat sa se poata misca dupa bunul ei plac si noul instrument de
mancat –lingurita – si noua textura a mancarii si castronelul in loc de biberon,
acestea erau suficiente informatii noi cat sa o tina ocupata in tot acest timp
in care servea doar cateva lingurite. 
Asa ca… ma gandesc eu acum, dupa un an de la
momentul acela, ce bine era atunci, si imediat imi vine in minte intrebarea
„Oare am gresit eu ceva de a ajuns acum sa avem uneori mese servite pe fuga
intre cateva cuburi de construit sau cateva secvente de desene animate sau mai
stiu eu ce activitate are in momentul in care trebuie sa manance?”. Nu, nu am
gresit, doar ca bebelusul meu nu mai este un bebelus, este un copil plin de
energie care are nevoie de activitate si care acum descopera lumea, si uneori
are senzatia ca daca se opreste in loc sa manance nu mai are timp sa aseze
cuburile asa cum si-a imaginat in momentul respectiv sau sa isi continue
alergatul prin casa in cursa ei imaginara.
Si incerc sa fac o retrospectiva a acestei
activitati din rutina zilnica, servitul mesei. Asa imi amintesc ca in prima
luna nu a avut nevoie de alte obiecte noi cu care sa se joace in timpul mesei,
dupa care a inceput incet, incet sa devina tot mai nerabdatoare si asa am
introdus cate o jucarie, prima data lingurite, dupa care castronele urmate de
jucarii si tot asa. Cu alte cuvinte, am adus lumea pe care isi dorea foarte
mult sa o exploreze la „picioarele” ei , sa isi poata continua cercetarea in
voie, pentru ca orice joc sau jucarie care a fost introdusa in timpul mesei
nu a facut decat sa ajute micutul meu bebelus sa se dezvolte, sa transmita
creierului noi informatii si sa ii satisfaca setea de cunoastere. Asa a invatat
sa manuiasca lingurita foarte bine, in ciuda faptului ca de cele ma multe ori
am fost nevoita sa „invat” si eu sa manuiesc instrumentele de curatat, dar a
meritat orice mic efort.
In concluzie, nu gresim cand nu facem o regula
din „la masa se mananca si nu se joaca” pentru ca jocul este sursa lor de
informatie pentru a se dezvolta.
Nu trebuie sa ne speriem ca se va obisnui sa
nu respecte bunele maniere, va lua masa corespunzator dupa ce va incepe sa
mearga la gradinita pentru ca acolo, prin puterea exemplului se va comporta in
timpul mesei ca toti ceilalati copii. Iar acum, cand toata familie se va aseza la
masa si bebelusul tau va face acelasi lucru, chiar daca va manca sau nu, dar va
fi prezent la orice activitate in familie.
Daca ne schimbam modul de a gandi si privim doar
partea pozitiva a jocului din timpul mesei, putem descoperi ca se pot invata
lucruri noi care tin de servitul mesei, asa a invatat fetita mea la inceput sa
tina lingurita, apoi sa manace singura, sa aseze castronele unul peste altul,
sa imi arate care este lingurita, farfuria, furculita etc. si nu numai, acum
invatam denumirea fiecarui degetel in timp ce mancam, atunci cand vrea sa stea pe
scaunelul ei.
Copilul tau ce a invatat in timpul mesei? Spune
parerea ta in sectiunea de comentarii de mai jos!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu