Absenteism motivat

A trecut o perioada destul de lunga in care nu am mai apucat sa impartasesc cu voi din exeprientele mele de mama.

De fapt in tot acest timp am adunat nenumarate idei pe care urmeaza sa vi le transmit si care sper sa va fie de folos pentru activitatile distractive pe care le aveti alaturi de cei mici si pitici. 

A fost o perioada de veselie si bucurie pentru toata familia, in care am avut ocazia sa plecam toti trei in prima noastra vacanta peste hotarele frumoasei noastre tari, o vacanta presarata cu mari emotii si temeri vis-a-vis de calatoria cu avionul dar si fata de strategia pe care urma sa o aplicam pentru a avea ocazia sa vizitam cat mai multe obiective turistice, fiind prima noastra calatorie de acest gen alaturi de cu un copil de un an si 7 luni.

Acum o sa ma limitez la a va impartasi cum a fost vacanta si cum am reusit sa transformam o vacanta cu un mare semn al intrebarii deasupra ei , intr-una in care a predominat veselia.

Si o sa incep cu un sfat, in cazul in care plecati in vacanta cu un copil intre 0 si 3 ani caruciorul este un "must have" al calatoriei, verificati inainte daca compania aeriana il acceptat ca si bagaj de cala gratuit si il puteti preda personal la urcarea in avion, asa ca il puteti folosi fara probleme in aeroport. Un alt detaliu pe care ar trebui sa il aveti in vedere pe toata perioada vacantei este programul de masa si rutina zilnica de somn a copilului pentru a va asigura pe cat posibil ca nerespectarea programului nu poate constitui motivul principal al izbucnirii unei crize care va poate aduce indispozitie si tensiune, si in plus sa fiti pregatiti si pentru cateva crize de nervi ale copilului, pentru ca este aproape imposibil sa faci mereu ceea ce vrea el si asta sigur il poate aduce in pragul unei nemultumiri.

Am avut cateva momente de tensiune, primul a fost cand am asteptat sa urcam in avion pentru ca micuta mea a simtit cum era privita de prea multe persoane si asta nu a facut decat sa o nemultumeasca, ea fiind o fire mai timida atunci cand vine vorba de persoane si locuri noi, insa am reusit sa o calmam -surpriza - cu o mica sticluta din plastic care avea gel de curatat antibacterian, sticluta respectiva a fost vedeta , ne-a mai salvat de cateva ori din momentele tensionate in care ne gaseam. Ca sa vezi cum un obiect luat pentru cu totul alt scop isi amortizeaza investitia la maxim inainte de a fi utilizat in scopul prestabilit de vanzator.

 Am fost pregatiti pentru cele doua ore de zbor pana in dinti, cu jucarii si carti pentru a avea activitate, insa nu am folosit decat doua sau trei, in rest am cantat si am povestit din revista pusa la dispozitie de compania aeriana. Eu sincer am crezut ca e mai bine ca ceilalti pasageri sa ma auda pe mine cantand - chiar daca talentul asta nu face parte din lista mea de aptitudini, decat sa o asculte pe cea mica plangand si tipand de nervi ca se plictiseste, si uite asa pe o perioada de doua ore si eu si sotul am facut scamatorii si ne-am prostit in fel si chip incat vecinul nostru de scaun a ras in sinea lui tot zborul.

Asta a fost metoda folosita pentru a ajunge cu bine si fara evenimente neplacute la destinatie, si uite asa am reusit sa ajungem sa ne cazam. Distractia ei a fost maxima pentru ca in camera de hotel telefonul era la un nivel la care ea avea acces fara niciun efort si uite asa pana sa ne dezmeticim noi ea a si sunat pe cineva, distractie garantata pentru ea, buzunare usurate pentru parinti, asa ca a fost invatatura de mine si telefonul scos din priza imediat.

In rest vacanta a decurs normal, am avut parte de plimbarile programate de sotul meu inca de cand am hotarat sa plecam in vacanta, iar fiica noastra a avut aceeasi rutina a orelor de somn si de masa.

Cheia succesului unei vacante alaturi de cei mici este ca pe toata perioada vacantei sa fie respectat programul, iar pe cat posibil incearca sa le faci si lor pe plac, nu trebuie sa stabilesti un program strict de vizitat, incearca sa fii flexibil si daca cel mic isi doreste sa zaboveasca mai mult intr-un parc de distractii incearca sa ii satisfaci aceasta dorinta pentru ca si el este in vacanta si sigur el are o cu totul alta viziune despre vacanta perfecta.

Important este ca ambii parinti sa isi pastreze calmul de fiecare data, sa nu se lase intimidati de publicul care poate sa asiste la o mica criza de nervi si sa ii lase timpul necesar copilului pentru a se calma, in prima faza poti incerca sa ii atragi atentia asupra unui obiect sau orice altceva crezi ca poate ajuta, iar daca nu merge atunci este mai bine sa il lasi sa se calmeze daca esti intr-un loc care nu prezinta niciun pericol pentru micut. 

 La noi problema principala au fost scarile - si ghinionul nostru a fost ca am vizitat cateva orase in care scarile erau peste tot, iar micuta mea exploratoare a vrut sa le urce si sa le coboare de mai multe ori pe toate cate au iesit in cale, asa ca am avut parte si de multe nemultumiri din partea ei mai ales ca este prea mica si nu intelegea cand ii explicam noi ca o sa mai avem ocazia sa urcam si sa coboram si alte scari.

Am incercat pe cat posibil sa ii oferim si ei timpul necesar pentru a explora locurile vizitate si nu a fost tocmai usor de cele mai multe ori, am avut si momente tensionate, dar am inteles reactiile ei, iar la crizele de nervi noi am raspuns cu dragoste si intelegere si pana la urma balanta finala a inclinat inspre o vacanta reusita si plina de amintiri frumoase pentru toti trei.