Iubire inseamna fericire

Ti s-a intamplat pana acum sa te trezesti de dimineata si sa ai senzatia ca esti intr-o cursa nebuna fara linie de finish? Sa ai atat de multe de rezolvat si sa ai senzatia ca timpul nu iti vine deloc in ajutor?

Traim intr-o lume care lasa sentimentul ca viata pur si simplu fuge pe langa noi si noi nu avem timp sa profitam de ea. Muncim mult, alergam toata ziua si ne fortam copii sa faca si ei la fel. Si normal, ne enervam si reactionam nepotrivit atunci cand ei nu sunt suficient de cooperanti asa cum ne-am dori noi sa fie.

De ce reactionam nepotrivit? De ce ne este oare atat de greu sa ne controlam izbucnirile de furie atunci cand copilul are alte prioritati si nici nu ii trece prin minte sa intre in cursa noastra? Oare pentru ca am uitat cum este sa fii copil? Oare am uitat cu totii cum este sa fii fara griji? De ce vrem sa ii impovaram si pe ei cu grijile noastre si sa le transmitem agitatia noastra?

Copilaria ar trebui sa fie lipsita de griji, lipsita de goana asta nebuna intr-o cursa fara sfarsit.

Hai sa reflectam putin la ce ne dorim de la viata si sa ne gasim echilibrul interioar necesar si suficient pentru a ne controla macar reactiile cand suntem in preajma sufletelor inocente ale copiilor, ai nostri sau ai altora. Macar atat, si asta ar fi un bun inceput pentru a schimba ceva in viata lor. Sa le lasam libertatea sa exploreze in voie si in liniste. Sa le lasam timpul necesar pentru a trai la maxim si pentru a respira cu fiecare por fiecare clipa a vietii. Sa le fim alaturi si sa-i sustinem atunci cand sunt tristi. Sa respiram alaturi de ei fiecare clipa de fericire.

Pentru ca in procesul nostru de maturizare am uitat ce este fericirea. Pe zi ce trece suntem tot mai mult ghidati de viteza de schimbare a lumii in care traim. Parca vrem si noi sa alergam cu aceeasi viteza cu care se schimba tehnologia. Uitam sa traim clipa si uitam sa savuram parfumul unei zile ploioase de primavara, cafeaua aburinda sau mirosul bebelusului ce gangureste linistit. 

Dar daca fericirea este atat de aproape de noi, incat o putem trai in fiecare clipa fara sa o cautam? Daca fericirea nu trebuie atinsa ci doar simtita in fiecare clipa? Este posibil ca noi adulti sa nu mai avem linistea sufleteasca pentru a lasa fericirea sa intre in viata noastra? Sau pur si simplu nu ii acordam suficienta atentie?

Pentru mine raspunsul a venit intr-o zi ploioasa in care fetita mea mi-a raspuns la o intrebare relativ simpla, dar pe care noi o complicam mereu: Ce inseamna iubirea? Raspunsul ei a fost simplu : Fericire.

Asta inseamna sa iubesti pe cineva/ceva. Sa fii fericit.

Eu am primit o lectie de iubire neconditionata chiar de la  copilul meu care mi-a oferit inspiratia necesara pentru o perioada lunga.

Sper sa gasesti si tu timpul necesar pentru a asculta cantecul fericirii pentru ca este langa tine si nu ai nevoie decat de un auz foarte fin pentru a razbate prin freamatul orasului.